Inovarea este atât de importantă, încât se regăsește în politicile publice ale Uniunii Europene. Avem nevoie de inovatori mai mult ca oricând! Cum îi putem forma? Imaginea geniului singuratic căruia îi vin idei într-o mansardă nu este altceva decât o ficțiune romantică! Toți copiii învață că becul a fost inventat de Thomas Edison, în 1879, în urma a circa 6000 de teste pe materiale diferite. Când a avut Edison timp să facă 6000 de teste? Și, în paralel, să înregistreze nu mai puțin de 1903 de patente în numele lui, în SUA, Anglia, Franța, Germania, să inventeze fonograful, aparatul de filmat ș.a.m.d.? Cum a reușit? Doar prin autoeducație, dormind doar 3 ore pe noapte, așa cum povestea despre el însuși? Secretul lui Edison este, în realitate, Fabrica de inovație pe care a realizat-o în Menlo Park, New Jersey, unde 40 de cercetători, printre care și Nikola Tesla, discutau idei, puneau în comun resursa de cunoaștere existentă și dezvoltau, împreună, prototipuri pe care Edison le patenta ulterior.

Știai că?
După ce a părăsit compania lui Thomas Edison, Nikola Tesla și-a fondat propria companie de cercetare-inovare, în 1884, numită Tesla Electric Light and Manufacturing. De-a lungul vieții, Tesla a depus 308 patente, în 27 de țări, aflate pe 5 continente. Cu un total de 125 de inovări în domeniul electricității, Tesla rămâne unul dintre cei mai mari inovatori ai tuturor timpurilor. În imaginea alaurata, descărcările electrice produse în cadrul experimentului ionizează aerul, făcând să se aprindă lămpile din mâinile vizitatorilor Muzeului Nikola Tesla din Belgrad. În 2003 a fost fondată compania Tesla, care își propunea să dezvolte autoturisme electrice, ca alternativă ecologică la cele ce folosesc combustibil lichid. Între timp, compania a trecut la producția autoturismelor fără șofer. Co-fondatorul Tesla, Elon Musk, a fondat în 2002 o companie de cercetare-dezvoltare în domeniul spațial, numit SpaceX, care își propune colonizarea planetei Marte.

Însă gândirea inovativă trebuie încurajată și formată concomitent cu învățarea din școală, pentru a se dezvolta corespunzător. Un mediu încorsetat, axat pe învățarea prin memorarea de cunoștințe de către elevul obligat să dea rezultate de unul singur, aflat mereu în competiție cu ceilalți, nu poate fi cadrul potrivit pentru a inova.
Civilizația europeană se bazează pe inovare, iar școlile europene nu fac excepție. Acest lucru se reflectă în programe școlare axate pe activități, mai degrabă decât pe conținuturi, pe amenajarea elastică și creativă a spațiului de învățare, prin încurajarea experimentelor și pe utilizarea de metode de predare non-formale. A învăța să inovezi încă din școală este un ingredient foarte important al culturii inovării, dar nu singurul.

Imagini din timpul activităților educaționale ale unei școli din Ypenburg (Haga, Olanda).
Amplasarea mobilierului se face în funcție de tipul de activitate, iar majoritatea acestora sunt de tip colaborativ. Elevii sunt încurajați să discute între ei, să avanseze propuneri, să le testeze și să le pună în practică.

Atmosferă de lucru, relaxată, propice manifestării creativității, în timpul atelierelor de inovare Arhipera din Școala Gimnazială nr. 1 din Dor Mărunt, 2019.

Unul dintre panourile mari, amplasate pe coridorul Școlii
Gimnaziale nr. 1, Belciugatele. Expunerea la cultura inovării îi
încurajează pe copii să gândească soluții la problemele cu care se confruntă.

Știai că?
Proiectarea și construirea de jucării împreună cu copiii, în loc de a le cumpăra gata fabricate de la magazin reprezintă o modalitate de a stimula imaginația celor mici, de a le dezvolta spiritul antreprenorial, de a le explica valoarea creativității și de a economisi pentru proiecte comune, asigurând un timp de calitate și o comunicare pe multe planuri între părinte și
copil. Construirea de jucării împreună reprezintă o componentă esențială a educației de acasă.

Cu două cutii de chibrituri, un pai, nasturi și vopsea, se poate fabrica un tănculeț care își rotește turela.

În imagine, căluți din lemn cu roți. Tatăl a tăiat lemnul cu un fierăstrău pendular și a vopsit căluții, iar copiii s-au ocupat de hamuri, șa, coamă, coadă și ochișori. Fiecare jucărie a fost unică și realizată pe gustul fiecărui copil.

În imagine, o mitralieră de tip mini-gun, realizată dintr-o bormașină manuală veche, o țeavă din PVC de 50mm montată pe mandrină și 6 țevi din cupru, lipite și vopsite pe țeava din PVC . Mitraliera este, desigur, perfect inofensivă, dar rotirea țevilor și aspectul general, precum și greutatea îl fac pe micuț să se creadă
Terminator 2.

O serie de dinozauri de jucărie pictați manual împreună cu copiii, în vederea dezvoltării imaginației acestora. Oricum, despre culorile reale ale dinozaurilor știm prea puține, deci ne putem închipui multe!

O armură de hoplit nici nu este greu de făcut împreună cu un băiețel, folosind carton și puțină sârmă. Avantajul realizării ei artizanale este că proiectul presupune noțiuni de geometrie descriptivă pe care copilul le învață împreună cu noi cunoștințe de istorie predate în timpul confecționării armurii.

Construirea machetei unui teatru grec, așezat pe versantul unui deal, presupune înțelegerea relației dintre arhitectura sustenabilă și mediul în care se așază fără agresiune, cu modestie și inteligență.

Un căluț verde meșterit din bușteni, pentru amuzamentul copiilor.
Buștenii au fost astfel asamblați încât să reziste la o sarcină nominală de 200kg.

Mărțișoare și felicitări de 8 martie unicat, făcute, cu drag, de copii.

Toate societățile cu o puternică cultură a inovării au o
mare deschidere către acestea, indiferent de domeniul unde se
manifestă. Orice inventator beneficiază de înlesniri și nimeni nu-i
critică invenția atunci când o testează în spațiul public. Artiștii sunt incurajați să experimenteze și sunt comisionați să inoveze. Expoziții de inovare sunt organizate regulat, iar accesul copiilor este, cel mai frecvent, liber. O cultură puternică a inovării se bazează și pe o expunere constantă la inovare nu pe izolarea acesteia în laboratoare bine păzite și cu acces limitat.

Receptivitatea la inovare și testarea inovațiilor în mediul
căruia acestea sunt destinate reprezintă o componentă esențială
a tuturor societăților cu o puternică cultură a inovării. Bicicletă
de trei persoane, protejată contra ploii, într-un oraș olandez.

Încurajarea și finanțarea proiectelor artistice inovative. În imagine, desen folosind un braț robotic industrial, experiment realizat la Belgrad, 2019.

Organizarea de expoziții de inovare cu acces liber pentru copii le
arată acestora existența multiplelor posibilăți în cazul oricărei situații și îi eliberează de constrângerile zilnice în care își desfășoară unele activități.

Susținerea artei de avangardă și cultivarea ei în mediul urban, prin amplasarea operelor în spațiul public, creează expunere la inovările din câmpul artei, la experiment și cercetare.

Macheta unui oraș care poate fi văzută privind în sus, răsturnând
astfel perspectiva contemplării.

Nu în ultimul rând, inovarea are nevoie de o încurajare puternică prin sectorul ONG, dând astfel șansa multor organizații să inoveze, atât la nivel tehnologic, cât și social. Organismueuropean COST (mecanismul european de Cooperare în Știință și Tehnologie) finanțează proiecte inovative cu buget mare. În România, Fondul pentru Inovare Civică (CIF) este un program de finanțare dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile începând cu 2011, în vederea susținerii inițiativelor și acțiunilor civice inovatoare ale ONG-urilor. Tipărirea prezentului ghid s-a putut face prin CIF.

Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ, 2017, publicat de echipa DoR (Decât o revistă).

Alte cinci prototipuri de scaune, realizate în cadrul aceluiași atelier de inovare Arhipera, decembrie 2015. Încurajarea designerilor și finanțarea lor în vederea transformărilor ideilor în realitate contribuie la consolidarea culturii inovării într-o societate al cărei avans se bazează, într-o foarte mare măsură, tocmai pe inovare.

Inovatorul vede progresul, privește spre viitor. Trecutul este o resursă pentru inovații ancorate în prezent. Pe parcursul lecturii am văzut că adesea inovarea pune împreună domenii diferite, observarea legăturii dintre acestea și modul cum pot conlucra fiind dovada unei creativități excepționale a inovatorilor. Am constatat că inovarea este o componentă strategică a companiilor, care trebuie urmărită sistematic. Pentru a fi eficientă, inovația trebuie să fie simplă și să facă un lucru, nu mai multe. Cea mai mare apreciere pe care o poate primi o inovație este atunci când cineva exclamă: ,,Dar este atât de evident! Cum de nu m-am gândit? E atât de simplu!”.

Design-ul unei elice de vapor pare foarte simplu, dar
este rodul a peste două secole de inovare în domeniul navigației
motorizate.

Imagine din timpul Școlii de vară Arhipera, ediția a cincea,
în timpul căreia au fost realizate experimente de producere a unor materiale de construcție locale, din surse regenerabile.

Foarte important este însă faptul că inovarea este un act social, nu se întâmplă decât foarte rar în singurătatea unui savant. Ea are nevoie de metodă și nu există inovare fără leadership, fără o cultură organizațională orientată spre inovare. Am văzut de asemenea că toate lucrurile pe care le atingem și sunt făcute de mâna omului au fost inovate la un moment dat, cu excepția invențiilor care încă nu au făcut pasul spre producția de serie. Inovațiile în artă generează curente și stiluri. Inovația creează bunăstare și confort. Ajunși la finalul primului volum, închei cu îndemnul de a inova oriunde și oricând, curajos, fără teama de a fi judecați de alții. De inovările noastre ne depinde, într-o foarte mare măsură, viitorul!