Peter Druker identifică, în lucrarea sa ,,Inovația și sistemul antreprenorial’’, câteva surse importante ale inovării. Acestea sunt oportunitățile neașteptate, sau neprevăzutul, disonanțele între așteptări și rezultate, sau incongruența, schimbările demografice, schimbări în percepție, receptivitate, dispoziție și înțelegere, noi cunoștiințe și descoperiri și, nu în ultimul rând, eșecurile. Să ne oprim asupra câtorva dintre aceste categorii, folosind exemple celebre din istoria inovării!

Atunci când cauți ceva și descoperi altceva, acestlucru se numește serendipitate și reprezintă o excelentă sursă pentru inovare. Unul dintre cele mai strălucite exemple de serendipitate este cel al inventatorului englez Sir William Henry Perkin. Iată cum s-au întâmplat lucrurile. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Imperiul Britanic atinsese apogeul expansiunii sale coloniale. Însă, odată cu traiul la tropice, soldații și administrația s-au confruntat cu malaria, boală ce a început să facă ravagii, în special în rândul trupelor. Leacul acestei boli era cunoscut, chinina, sintetizată din arborele de Cinchona Succirubra, originar din America de Sud. Problema era că, la izbucnirea unei epidemii de malarie, transportul pe mare al chininei dura foarte mult. Tânăr chimist și foarte ambițios, la doar 19 ani, Henry Perkin a încercat să sintetizeze chinina în laboratorul său din Londra, astfel încât aceasta să fie accesibilă oriunde și oricând. A făcut numeroase experimente, care au eșuat, unul după altul. Într-o seară, prea obosit, a lăsat experimentul eșuat în laborator, iar a doua zi de dimineață, când a încercat săși spele recipientele și instrumentele, o pastă maronie, urâtă și îndărătnică se încăpățâna să reziste pe fundul unui vas. Frecând energic cu o cârpă de mătase, Henry a observat că aceasta se colorase într-o foarte frumoasă și elegantă nuanță de mov, rezistentă la spălare. Tânărul chimist a realizat că descoperise ceva foarte important, și anume primul colorant organic de sinteză. A sigilat laboratorul, astfel încât descoperirea sa să nu iasă dintre cei patru pereți și s-a concentrat, în perioada următoare,pe sintetizarea, în premieră mondială, a colorantului sintetic botezat „moveină”.

Am putea concepe lumea contemporană fără coloranții sintetici textili? Imagine de la Bienala de Arte, Veneția, 2017.

Brevetul moveinei a fost înregistrat în 1856. În 1860, regina Victoria a purtat o rochie somptuoasă colorată cu moveină și, la scurt timp, împărăteasa Franței i-a urmat exemplul. Moveina a devenit foarte populară, iar Perkin a brevetat mulți alți coloranți textili sintetici. Observarea oportunității neașteptate l-a făcut pe William Perkin să lase căutarea sintetizării chininei, în favoarea descoperirii cu totul neprevăzute a moveinei. Până la urmă, chinina a fost sintetizată în laborator abia în 1944, de către Robert Woodward, însă în continuare, chinina extrasă din arborele de Cinchona Succirubra este mai eficientă și mai ieftină decât produsul de sinteză.

Știai că?
Termenul de serendipitate a fost inventat de
Horace Walpole (1717-1797) care a făcut, pentru
prima oară, referire la prințesele din Serendip
(un nume mai vechi pentru Sri Lanka). Acestea
descopereau mereu lucruri pe care nu le căutau,
dar care aveau un foarte mare potențial.
Una dintre cele mai creative organizații
din România este Fundația Serendinno, al cărei
nume vine chiar de la termenul explicat mai sus,
fundația punând în centrul relației dintre oameni
serendipitatea și inovarea.

VREI SĂ ȘTII MAI MULTE?
Povestea moveinei, spusă pe larg la https://blog.sciencemuseum.org.uk/
mauve-mania/ Cursurile inovative ale fundației Serendinno pot fi accesate la https://www.serendinno.ro/

Imagini din port. Se observă numărul mare de macarale și poduri
rulante, dintre care unele servesc doar la încărcarea și descărcarea containerelor.

Orice inovator, atunci când caută ceva, are în minte un rezultat posibil al cercetărilor sale, altfel spus, are anumite așteptări. Uneori, așteptările sunt confirmate de experimente, alteori infirmate. Un experiment eșuat poate indica o necesară schimbare de direcție dar, la fel de important, el trebuie analizat și înțeles pentru că poate oferi noi piste de cercetare în vederea inovării.

Emblematică pentru disonanță este apariția jucăriei Play-Doh, de la Kutol Products, în 1955. Amenințată de faliment, firma a lansat pe piață un produs inovator, o pastă care, aplicată pe tapet, îl lăsa curat după îndepărtare. Vânzările au fost slabe, iar fabrica se pregătea să-și închidă porțile când, la un moment dat, vânzările au început să crească brusc, de parcă toată lumea se apucase să-și curețe tapetul. Secretul era că pasta putea fi modelată fără să păteze, astfel încât copiii începuseră să o folosească ca pe o plastilină prietenoasă. Conducerea fabricii a înțeles că, dacă îi adaugă pigment și aromă, o vor putea vinde foarte bine ca jucărie. Play-Doh rămâne, în continuare, una dintre cele mai populare și creative jucării.

Un exemplu remarcabil de inovare s-a petrecut în industria cargoboturilor (cf. Drucker), unde, între 1900 și 1950, toată lumea se concentrase pe fiabilitate crescută, viteză de transport mai mare și consum cât mai mic. Și totuși, după 50 de ani de inovații, industria agoniza întrucât costul real al utilizării cargoboturilor nu era dat de costul când acestea funcționau, cât, mai ales, de costurile când cargoboturile stăteau ancorate și plăteau taxă de port. Așa au apărut cargoboturile containerizate, care micșorau semnificativ timpul de încărcare. Inovația a constat în schimbarea perspectivei asupra problemei și, de atunci, industria transportatoare navală a fost în creștere.

Druker evocă anii 1970, când toată lumea observase că, pe de o parte se nășteau din ce în ce mai puțini copii și că, pe de altă parte, copiii deveneau din ce în ce mai educați, ambele observații conducând la predicția că va fi o criză de lucrători în fabrică (de gulere albastre) într-un orizont de timp de maxim 2 decade. Japonia a înțeles demografia și a investit în robotică, având, în prezent, un avans de cca. 10 ani față de America. În ziua de astăzi, Inteligența Artificială (IA) este unul dintre cele mai inovative domenii ale cercetării, fie că este vorba despre roboți care își mențin echilibrul sau realizează diferite operațiuni, fie că luăm în discuție roboți conversaționali utilizați de bănci și alte companii care lucrează cu publicul. Recent, au apărut roboți care acționează pe rețelele de socializare, pentru a face campanie electorală sau de marketing, ori pentru a demonta instantaneu acuzele pe care unii clienți nesatisfăcuți le aduc diverselor companii.

Diverse tipuri de roboți la Bucharest Technology Week, București, 2019.

Deși nivelul sănătății a crescut în ultimele decade, cu mai puține decese la naștere, cu creșterea vârstei de deces, cu scăderea incidenței diferitelor tipuri de cancer, totuși, există o preocupare generală pentru sănătate și populația percepe o lipsă majoră în domeniu. Această viziune asupra jumătății goale a paharului a creat nișe pentru producători de mâncare bio, de aparate de fitness, echipamente sportive etc. În 1983, compania cu creșterea cea mai mare din SUA producea echipamente sportive pentru interior (cf. Druker). Felurite cercetări care arată cât de nocivi sunt unii aditivi alimentari îi obligă pe producătorii de mâncare să caute noi formule. Conștientizarea pericolelor asociate fumatului i-a făcut pe producătorii de țigarete să introducă filtrul. Stilul de viață activ promovat în societatea contemporană a generat apariția de noi linii vestimentare. Pantofii de oraș seamănă foarte bine cu pantofii sport.

Sus se poate observa o machetă de vas de croazieră, expusă în Madurodam. Beneficiile indiscutabile ale expunerii la soare au generat pachete turistice extrem de atractive în Asia pentru turiștii din Europa de nord. Creșterea disponibilității de a cheltui sume mari pentru vacanțe a favorizat industria producătoare de vase de croazieră, acestea devenind o expresie a statutului social pentru mulți turiști.

Valorizarea artei abstracte și non-figurative a generat inovări în pictură. Pictorul român Francisc Chiuariu și unele dintre pânzele lui.

Acestea sunt vedetele inovării. Cu toate acestea, durează mult de la descoperirea științifică la produsul finit, uneori și 50 de ani. Inovațiile bazate pe descoperiri pot fi “temperamentale, capricioase și dificil de condus” (Drucker), la fel ca orice vedetă.
De exemplu, computerul a avut nevoie de 6 invenții succesive:
-aritmetica binară
-prima mașină de calcul, concepută de Charles Babbage în prima jumătate a sec. al XIX-lea
-cartela perforată, inventată de Herman Hollerith pentru alegerile americane din 1890
-inventarea triodei, 1906
-logica simbolurilor, 1910-1913, Bertrand Russel și Alfred North Whitehead
-apariția conceptelor de programare și feedback experimentate în timpul Primului Război Mondial pentru crearea de baterii antiaeriene.
Deși toate ingredientele computerului existau la 1918, abia în 1946 a apărut primul.

După succesul imprimantelor grafice, următorul pas a fost apariția imprimantelor 3d, o tehnologie care promite mult, inclusiv în domeniul proteticii medicale.

Știai că?
Ziarele, așa cum le cunoaștem, își datorează existența unor nvenții remarcabile:
-linotipul (Ottmar Mergenthaler), care a permis multiplicarea în număr mare a ziarelor
-o inovație cu caracter social: reclama publicitară, inventată de Adolph Ochs (New York Times), Joseph Pulitzer (New York World),
și William Randolph Hearst. Reclama a scăzut costul multiplicării la linotip până aproape de zero. Profitul a venit exclusiv din marketing.